Conturul ființei mele
E desenat de privirile tale,
De mângâierile slabe.
Se ondulează în valuri,
Se tulbură-n atingeri,
Se strânge și se răsfiră,
Se sfiește și respiră.
Și se sfârși..
Ca o ramură reflectată-n ochi uman,
Ca un templu zidit acum un an,
Ca un suspin slab în noapte-adâncă
îmbibat în amintiri
Și-n neîmpliniri.
Și toate se vor sfârși
Atât de brusc!.. de impunător..
Și corpul meu va vorbi
Dedesubturilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu