joi, 26 ianuarie 2017

Posted by Gabriela |

Mi-am despicat versul, sufletule,
Și-am încercat să te îmbrac în culori,
dar ai fugit la stele..
M-ai înșelat cu ele..

Mi-am scrijelit pe piept vise
Grămadă,
dar tu mi-ai dat inimă să-mi ticăie
Ca un ceas, ca o grenadă..

Ai chip?
Ai povești, ani, zâmbete?
Ești măcar mărginit?

De ce-mi stai drept
și eu-ți-ngenunchez?
De ce mă privești sec
și eu te venerez?

Ești sfânt și înalt
Ești vis și ideal
Și-mi pleci în ceruri depărtate
N-ai limite, nu-mi ești aproape.

sâmbătă, 7 ianuarie 2017

Posted by Gabriela |


Vocea ta-i cântec,
Mi-e drag.

Mi-ești pictat zâmbind pe-o retină
și pe-alta-mi e sufletu-ți imprimat..
Mi-ești și sete și căldură și m-alină
chipul tău. Ah, iarăși am aberat..


..venele-mi s-au ramificat în corpul tău
Continuându-mă. 


Spune-mi, cum îți tremur în piept?
Mă porți cu grijă,
mă iubești?
Te frămânți când mă opresc,
când nu-ți vorbesc?

Ah, iarăși mi-ești în gând,
te fredonez,
aberez.